ArticoleTurism

Drumul către Lună duce pe la Lacul Siriu, Tărâmul de Sare Meledic și Focul Viu din Lopătari | VEDETA: Vulcanii Noroioși – Pâclele Mari, Buzău

Bine aţi venit pe Lună!

Așa ar trebui să fie anunțul de la intrarea pe teritoriul Vulcanilor Noroioşi din Ţinutul Buzăului.
Când ajungi aici pentru prima dată ai impresia că ai intrat pe tărâmul poveștilor cu balauri care scot flăcări și vrăjitoare hidoase care învârt în ceaune pentru a prepara licori magice.

Din pământ vezi mici guri ca de vulcan din care bolborosește nămolul.


E un tărâm spectaculos, ca din poveste, în care civilizația a găsit un nou obiectiv din care să facă bani.
Oamenii au creat alei, au marcat teritoriul, au pus o gheretă în care se rup bilete la intrare şi desigur au imprimat magneți pentru frigider cu imaginea Vulcanilor Noroioși.

Vulcanii Noroioși

În 1874, Alexandru Odobescu, descria așa tărâmul selenar: „Dacă nu știți și n-ați văzut, să vă spun eu că acolo și-a așezat necuratul cazanele cu smoală clocotită; pe sub pământ gâlgăie și fierbe glodul noroios, mai rece ca gheața, mai negru ca ceața, apoi, pe guri căscate prin tot ocolul acestei văi fără de scursoare, țâșnește tina în sus, când de-o șchioapă, când de-o palmă, când de-un stânjen și mai mult; la fiecare gură împrejur s-a durat mușuroi și balele cătrănite pe care Ucigă-l Toaca le scuipă din văgăune, se scurg năclăite de-a lungul movilițelor, se adună în nămol, se usucă în vânt, se crapă de soare și aștern tot fundul văii cu o humă sură și jilavă, pe care nu se prinde, doamne ferește, troscot ori ciulini” .

Curiozități:

  • Vulcanii Noroioși sunt mult mai rari decât cei magmatici ( sunt doar 700 de vulcani noroioși în toată lumea, față de 1.500 de vulcani magmatici pe uscat și 1 milion de vulcani magmatici sub ape )
  • Aproape jumătate dintre toți vulcanii noroioși din lume sunt în Azerbaijan
  • În Europa găsim vulcani noroioși în România, Bulgaria, Ucraina și Italia.
  • În Ținutul Buzăului avem cei mai mari vulcani noroioși din Europa
  • Noroiul Vulcanilor din Buzău vine de la o adâncime de 3 Km
  • Noroiul este adus la suprafață de gaze explozive, de aceea nu aprinde foc în zonă, și nici măcar țigări

Să ajungi aici nu este deloc complicat.

Nu vă mai gândiți la drumurile parcurse de cavalerii pe cai, îmbrăcați în armură, din povestea în care v-am introdus la începutul articolului.
Aici ajungi ușor cu mașina, pe un drum șerpuit și presurat pe dreapta și stânga cu sate, păduri și dealuri.

Vulcanii Noroioși sunt la 142 de km de București și la 152 de km dacă veniți dinspre Brașov.

Eu am vizitat Vulcanii de mai multe ori și de fiecare dată parcă sunt diferiți și îmbracă un alt farmec. Fiecare sezon îi pune în valoare în mod diferit, așa că nu vă refuzați pornirea de a-i vizita de mai multe ori. În plus, în funcție de cantitatea de noroi care vine la suprafață de pe gurile de erupție și geografia locului se schimbă ușor.

Sunt mai multe locuri cu Vulcani Noroioși în zonă. La Pâclele Mari sunt cei mai mari și mai căutați de turiști, dar puteți să vă bucurați de peisajul selenar și dacă mergeți la Pâclele Mici sau chiar la Vulcanii din Berca și Beciu (cunoscute sub numele de Fierbătorile de la Berca și Fierbătorile de la Beciu).

Diferența dintre Pâcle și Fierbători

În cazul Pâclelor, noroiul este mai sărac în apă și este mai vâscos. Curge mai greu, este lipicios și poate forma conuri.
În cazul Fierbătorilor, noroiul este cu mai multă apă în compoziție, este mai lichid și nu formează conuri, ci mai degrabă niște mici lacuri de noroi.

Vulcanii Noroioși – vedere aeriană

La intrare în aria protejată, panourile oferă informaţii ştiinţifice despre vulcani şi despre vegetaţia din jur, dar și sfaturi pentru cum să ne protejăm de eventualele accidente în zonă.

La Pâclele Mari, pe 22 de hectare de teren, noroiul a dat naştere unor forme spectaculoase de relief. Aici găsim un crater mare în care noroiul vâscos parcă a dat în fiert și scoate bulbuci, din când în când mai nervos și cel mai des cu calm ca atunci când mămăliga de abia a dat în fiert.

Sergiu Voicu – Vulcanii Noroioși – Pâclele Mari

Noroiul lichid nu este fierbinte așa cum ai avea tendința să crezi, ci dimpotrivă, dacă îl atingi cu vârful degetelor vei observa că este rece.

Sfatul este să nu băgați mâna, să nu bagați picioarele, să nu încercați să călcați în crater și să evitați să călcați pe șuvoaiele moi scurse din ”turnul” vulcanului. Iar atunci când plouă mergeți doar pe aleile amenajate pentru că noroiul devine alunecos.

Când noroiul scurs se usucă, acesta se adaugă stratului gălbui şi albicios existent, iar aceste straturi de noroi se transformă în masă compactă, brăzdată de adâncituri neregulate, prin care apa îşi face loc și formează dealuri de noroi uscat, care seamănă cu spinările uriaşe de reptile preistorice, cu solzi fosilizaţi.

În preajma acestui pământ selenar trăiesc două plante foarte rare: Nitraria Schoberi (Gărdurariţa) şi Obione Verrucifera (Colilia). Sunt plante cărora le prieşte mediul sărat. Existenţa lor, alături de alte plante şi animale rare, a determinat includerea Pâclelor Mari şi Mici într-o arie protejată Natura 2000, de interes european.

SergiuVoicu.RO Vulcanii Noroioși

Explicații științifice:

Potrivit descrierii ştiinţifice a ariei protejate, Vulcanii Noroioşi s-au format în urma erupţiilor de gaze din pământ, care antrenează spre suprafaţă nămol şi apă, cu erupţii permanente sau intermitente. Intensitatea depinde de cantitatea de apă care se infiltrează în sol.

Vulcanii noroioşi au aceeaşi structură ca vulcanii adevăraţi, în interiorul lor producându-se procese similare. Altfel spus avem de-a face cu nişte vulcani în miniatură la care conurile nu depăşesc 5- 6m înălţime.

Accesul în rezervație costă 4 lei pentru adulți.

Vulcanii Noroioși – vedere aeriană

Acum ca ți-am deschis apetitul de călătorii și aventură îți mai trec câteva

obiective pe care este foarte interesant să le vezi în zonă:

  • Lacul și Barajul Siriu Se află la 80 de km distanță de Vulcanii Noroioși.
  • Lacul Siriu este un lac de acumulare de pe râul Buzău, format în urma construcției, în perioada 1972-1994, a barajului de la Siriu și a hidrocentralei Nehoiașu, de 42 MW.
  • Barajul Siriu – este al doilea baraj din țară ca mărime. Are o înălțime de 122 de metri și o lungime de 570 de metri.
lacul Siriu

Pe locul acestui lac se afla înainte o comunitate destul de însemnată, despre care, în 1974, jurnalistul Lazăr Băciucu în reportajul său din Viaţa Buzăului scria:

„Toată lumea ştie că aici au început lucrările uneia dintre cele mai spectaculoase amenajări hidroenergetice de acest fel din ţară. La începutul deceniului următor, întinderilor pitoreşti li se va adăuga un lac uriaş, acumulând milioane de metri cubi de apă, creaţie a minţii şi mâinilor omului. O realitate care se anunţă, dar care în conştiinţa localnicilor aparţine deja prezentului. Mai bine de 300 de gospodării urmează să fie scoase, pe etape, din zona viitorului lac. Şi trebuie să recunoaştem că asemenea decizie nu se poate înfăptui oricum. Oamenii se desprind greu de tot ceea ce au înfăptuit de o viaţă. Sunt momente de trăire intensă, dar şi de răzbatere spre înţelegere”.

Noi am mai făcut o escapadă și până la

  • Platoul Meledic | Tărâmul de Sare
  • Platoul Meledic din Buzău este capătul superior al unui munte de sare.
  • Platoul Meledic este așezat la aproximativ 50 de kilometri de Buzău, în inima Subcarpaților de Curbură. Către localitatea Mânzălești se poate ajunge din Buzău pe Drumul Județean 203 K.
SergiuVoicu.Ro muntele de sare Meledic
  • Misterul locului este dat de lacul din mijlocul platoului, o apă dulce, într-un masiv de sare.
  • O altă „minune” a naturii la Meledic este peştera dintr-un masiv de sare. Este cea mai mare peşteră în cavitate salină din Europa, a doua din lume: are 1.200 de metri.
  • În plus, tot platoul este presărat de statui din lemn realizate de artişti din judeţul Buzău în urmă cu mai mulţi ani.
Platoul Meledic | Tărâmul de Sare

  • Piatra Albă La Grunju
  • La răscrucea dintre două râuri şi trei drumuri, natura a sculptat un monument unic în ţara noastră. Grunjul de la Mânzăleşti, un pinten alb înalt de 30 de metri. Grunjul de la Mânzăleşti se află la confluența dintre Pârâul Slănic şi Pârâul Jgheab. Este alcătuit din cenuşă vulcanică, nu este sare, aşa cum s-a spus, e o cenuşă vulcanică, aici a fost fundul mării Tetis şi acesta a fost un vulcan subteran acum vreo 16 milioane de ani
Piatra Albă La Grunju
  • Focul Viu din Lopătari
  • Sunt flăcări care izbucnesc din pămant, uneori cu o înălțime mai mare, alteori abia pâlpâind. Depind de cantitatea și presiunea gazelor din interiorul pământului, dar și de starea vremii.
  • Aici poți ajunge pe ruta Beceni-Vintilă Vodă-Mânzălești-Lopătari-Terca. Până la Lopătari drumul este parțial asfaltat, dar de la Lopătari drumul este de piatră și destul de neplăcut. Vei ajunge aici doar dacă întrebi localnicii, pentru că indicatoarele turistice sunt aproape inexistente. Sunt doar 2 plăci pe care este arătată direcția spre Focul viu, dar nu este menționată și durata traseului sau alte indicații.
    Chiar aproape de punctul în care trebuie să lași mașina și să pornești pe jos nu mai este semnal la telefon.
  • Odată lăsată mașina, trebuie traversat râul Slănic pentru a urca coasta dealurilor.
  • Drumul se realizează cam în 30-40 de minute de mers. Cel mai bine întrebi localnicii, pentru că traseul începe din apropierea câtorva case.

Dacă ajungi în zona Buzăului mai poți vedea:

  • Cascada Pruncea sau Cascada Cașoca – situată la 5 km de Siriu.
  • Lacul Vulturilor – un lac preglaciar, situat la altitudinea de 1.420 m, bogat în păstrăvi.
  • Colții Babei – o mică regiune din Masivul Siriu, cu aspect alpin, unde se pot vedea capre negre aduse din Munții Retezat.
  • Tabăra Harțagu – situată la coada lacului de acumulare Siriu, chiar pe malul râului Buzău și pârâului Harțagu. Din Harțagu pleacă principalele traseele turistice care duc în Munții Vrancei, Podu Calului, Siriu și Penteleu.
  • Monumentul și Cimitirul Eroilor de la Siriu.
  • Viaductele Giurcă și Tehărău.
  • Băile Siriu. Băile au trei izvoare de ape minerale feroase, termale, ușor bicarbonate, clorurosodice, sulfuroase și foarte slab mineralizate.
  • „Babele” (Trovanții) de la Ulmet
  • Așezările Rupestre de la Bozioru
  • Tabăra de sculptură de la Măgura – Este o expoziţie pe o suprafaţă de 21 de h ce cuprinde sculpturi din piatră realizate în perioada 1970-1986 de artişti liceeni sau absolvenţi ai Academiei de Arhitectură din București, sub îndrumarea sculptorului Gheorghe Coman
  • Mănăstirea Ciolanu
  • Schitul Cetățuia
  • Biserica dintr-o Piatră
  • Focul Viu din satul Terca
  • Poiana Cozanei
  • Chilia lui Ambrozie Rizea
  • Ansamblul Rupestru de la Aluniș
  • Muzeul Chihlimbarului
  • Muzeul 7 locuri de poveste | Lopătari
  • Muzeul Timpul Omului | Mânzălești
  • Stațiunea Sarata – Monteoru
  • Rezervația de zimbri de la Vama Buzăului
  • Lacul Mocearu
  • Conacul Cândeștilor – Un conac atestat documentar de la 1620, unul dintre cele mai vechi și importante din zonă.
    Aici a pictat peste 150 de tablouri, timp de 14 ani, marele Nicolae Grigorescu.

NE VEDEM ȘI AICI :

FACEBOOK
https://www.facebook.com/SergiuVoicu.ro
https://www.facebook.com/sergiu.voicu.a

https://www.facebook.com/RomaniaFastForward/https://www.facebook.com/groups/RomaniaFastForward/

https://www.facebook.com/SuccesEchilibru/https://www.facebook.com/Travel.Business.By.SergiuVoicu.Ro/

LINKEDIN
https://www.linkedin.com/in/sergiu-voicu/

INSTAGRAM
https://www.instagram.com/sergiuvoicu.ro/

YOUTUBE
https://www.youtube.com/SergiuVoicu

Sergiu Voicu

Sunt jurnalist specializat în domeniul economic, de afaceri, financiar şi în turism. Sunt realizatorul proiectului România Fast Forward, unde fac reportaje ample despre români de succes, oameni de afaceri cu poveşti frumoase şi companii autohtone de top. În decursul anilor am prezentat atât emisiuni de business, de călătorii, dar şi de divertisment. Am experienţă de aproape 12 ani de reporter de stiri acreditat la Guvern şi am avut ocazia să fiu regizor şi regizor secund pentru câteva documentare de televiziune. Am lucrat 5 ani şi în radio, unde am fost atât realizator de emisiuni, cât şi DJ. Sunt absolvent de Studii Economice şi am urmat un masterat în Jurnalism, iar călătoriile şi dansul sunt marile mele pasiuni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *